Inainte sa raman insarcinata am descoperit mai multe bloguri cu retete de cosmetice homemade. Mi s-a parut foarte interesant subiectul, si m-am documentat mai in amanunt. Chiar mi-am ales cateva retete de creme pe care urma sa le prepar. Dupa care... nimic. De abia cand am ramas insarcinata mi-am amintit de ele. Nu de alta, dar aveam nevoie urgenta de o crema pentru burtica. Am folosit la inceput ulei de masline, dar dupa doua luni de uz, nu mai suport nici mirosul, nici senzatia pe care mi-o lasa pe piele. Oricum, simteam ca am nevoie de ceva mai "avansat", si de cremele din comert am refuzat sa ma ating. Asa ca am reluat investigatiile si am inceput sa-mi strang "efectele" necesare.
Daca vreti sa va preparati ceva acasa, si va ganditi ca gasiti la Plafar toate ingredientele necesare, mai ganditi-va odata. Dupa multe vizite prin magazine am gasit doar cateva ingrediente din lista pe care o aveam. Cateva, dar suficiente pentru a "incropi" o crema, ceva, ca deja nu mai aveam rabdare.
Si dupa cateva cerecetari pe net, am hotarat sa-mi prepar un deodorant dupa o reteta gasita pe http://sideris.ro/blog. Apropo, blog-ul asta e o adevarata mana cereasca pentru incepatori ca mine. Gasesti foarte multe informatii utile, plus ca poti accesa si shop-ul pentru procurarea ingredientelor necesare.
Deodorantul se prepara foarte simplu, iar ingredientele sunt destul de accesibile. In reteta originala, cantitatile sunt mai mari decat ce am folosit eu, dar pentru ca era primul meu produs homemade, am hotarat sa le reduc in cazul producerii unui dezastru. Iata ce am folosit:
- o lingura jumatate de unt de shea (nu rasa, dar nici cu varf de Everest)
- o lingura bicarbonat de sodiu
- o jumatate de lingura amidon de porumb
- o lingura de apa
- patru picaturi vitamina E
- doua picaturi ulei esential de tea tree
- doua picaturi ulei esential de lavanda
Am pus la fiert un ibric cu apa, iar in momentul in care a inceput sa fiarba, am oprit focul. Am pus untul de shea intr-un vas de inox pe care l-am asezat peste ibric. Dupa ce s-a topit untul, l-am luat de pe baia de aburi si l-am lasat sa se raceasca putin. In timpul asta, am amestecat cateva minute bicarbonatul cu o lingura de apa, dupa care am adaugat si amidonul. Tot amestecul asta a fost turnat peste untul topit si racit pana la temperatura mainii, dupa care am adaugat si vitamina E. Uleiurile au fost puse aproape de racirea completa a cremei, cand nu incepuse inca sa se intareasca. Am strans cu lingurinta tot amestecul asta, si l-am transferat intr-o cutie de crema de 50 ml.
Dupa 20 de minute crema se intarise asa de tare, incat chiar mi-a parut rau ca nu am turnat-o intr-un recipient de stick solid. E de culoare alba, cu o textura putin grunjoasa, si poate fi aplicata direct cu degetele pe piele, unde se intinde destul de bine. Daca e tinuta la temperatura camerei ramane solida, deci nu e necesar sa fie pastrata la frigider.
Am trei zile de cand o folosesc, si isi face efectul cu brio. O folosesc dimineata (are un miros foarte frumos), iar cand ajung acasa, sunt fresh (intr-adevar, uleurile esentiale nu mai miros, dar de altfel, nici alte "mirosuri" nu se simt, iar umezeala nici atat - deocamdata cred ca ultimul roll-on folosit intensiv un an de zile inca mai are "efecte"). Ce mi se pare foarte tare e ca nu lasa urme - asta da reusita! Cantitatea obtinuta (un recipient de 50 ml aproape plin) cred ca o sa-mi ajunga o luna de zile.
De ce ma bucur ca am facut asta? Pai, deodorantul e un produs pe care il folosesc zilnic. Mai precis, folosesc antiperspirante de multi ani. E o rutina careia nu i-am dat niciodata prea mare atentie, nu ma interesa decat sa evit mirosul si umezeala. Dupa cum se stie, diferenta dintre un deodorant si un antiperspirant e acela ca, in timp ce deodorantul doar impiedica mirosurile neplacute, antiperspirantul impiedica si aparitia umezelii. Cum? Blocand porii cu ajutorul ingedientului minune, aluminiul (care, de altfel, nu se mai gaseste in niciun alt produs de ingrijire). Din pacate in felul asta nu este blocata doar umezeala, ci si procesul natural de detoxifiere al organismului. Iar aluminiul nu este doar absorbit de organism, dar este si depozitat in tesuturile sanilor (mai precis dam singuri o mana de ajutor unui posibil cancer mamar). Alternativa, adica deodorantul, contine la randul ei chimicale menite sa te mentina fresh la subrat. Asa ca simplul fapt ca stiu exact ce ingrediente contine produsul pe care il folosesc, ca nu-mi afecteaza sanatatea, combinate cu placerea de a fi facut cu mainile mele, imi da o satisfactie enorma.
Urmatoarea crema proiectata este cea de prevenire a vergeturilor. Sper sa fie o reusita ca precedenta!
Foarte tare blog-ul tau, Alina; imi place foarte mult si chiar m-a pus pe ganduri... Deoarece sunt prea comoda nu am inceput cu prepararea unui deodorant insa m-am gandit sa ma demachez natural, cu ulei de migdale dulci presat la rece, si e SUUUPER(sper ca asta e primul pas si ca in curand voi mai face cativa ajungand ca in final sa fac si deodorant, avand in vedere ca eu chiar am probleme cu transpiratia). Astept cu nerabdare sa vad ce alte produse mai faci pentru a ma putea bucura de ele :)
RăspundețiȘtergereBafta!
am auzit si eu ca demacherea cu uleiuri e foarte benefica pentru ten, si ca nu lasa (asa cum s-ar putea crede) tenul gras si uleios. inca nu am incercat, dar pentru ca am ulei de migdale in casa, o sa probez treaba asta.
RăspundețiȘtergerecat despre antiperspirant, chiar te sfatuiesc sa-l incerci. eu am deja aproape doua saptamani de cand il folosesc si nu am avut probleme deloc. si sa stii ca am auzit ca femeile insarcinate ar transpira mai mult decat de obicei, deci chiar este eficient!
Am facut si eu antiperspirantul. MULTUMESC! L-a testat si sotul, si suntem multumiti de el. Ca si uleiuri esentiale, am folosit vreo 3 de salvie, 5 de bergamota si 5 de mandarina. Oricum mirosul e ok, iar rezultatul la finele zilei este lipsa"odorurilor" nedorite si o piele hidratata.
RăspundețiȘtergere